Ce semne îți lasă o naștere?  În afară de strălucirea aia din ochi, care se numește fericire, în afară de cearcănele care se traduc în ore de nesomn, în afară de crăpăturile de pe inima mult prea mică pentru o dragoste imensă… o cicatrice poate, un corp anemic, unghii moi, kilograme în plus, vergeturi, dureri de spate, căderea părului. Toate la un loc sau poate unele, pe sărite.

Pentru mine cea mai importantă a fost căderea părului. După o sarcină în care nu mi-a picat nici măcar un fir sau firicel, după o naștere pe care am resimțit-o fizic și mai ales emoțional foarte puternic, după 3 luni de puericultură aplicată, a început să cadă, el părul. Întâi timid, apoi în 3 săptămâni, a căzut aproape tot. Așa am somatizat eu un buchet de emoții foarte intense. Șocul a fost cu atât mai mare cu cât s-a întâmplat într-un timp foarte scurt. Ajunsesem să-mi fie frică să apropii peria de el, sau șamponul, chiar și privirea.

Am încercat vitamine, de la Elevit la Forcapil (complex de B-uri, destul de renumit pentru îmbunătățirea rezistenței părului și unghiilor), trecând și prin Revalid. Masaj local cu fel și fel de amestecuri de ierburi, rețete auzite peste tot. Apoi capsule de la Vichy, faimoase în reclamele de la televizor. Nimic. Șampoane știute și neștiute. Nimic nu-l îndupleca să nu părărească partenerul deștept .

(Citește mai mult)